Depresia în timpul maternității și unde te poți adresa, eventual

Se spune că maternitatea este cea mai frumoasă perioadă din viața unei femei, mai ales maternitatea timpurie. Însă contrariul este adevărat, pentru că pentru majoritatea proaspetelor mame aceasta reprezintă o ieșire mare din zona lor de confort și un cocktail uriaș de hormoni, care influențează foarte mult atât îngrijirea copilului, cât și felul în care mama se percepe ca femeie, parteneră, mamă și fiică. Depresia în timpul maternității poate apărea oricând, iar de cea postpartum suferă chiar una din cinci mame. Ce este, de fapt, depresia, cum se manifestă și de ce este bine să ceri ajutor?

Depresia în maternitate

Depresia poate apărea oricând la mamă. Poate fi încă din timpul sarcinii (de exemplu, teama pentru bebeluș după o pierdere anterioară, după un avort spontan, teama că nu se va naște un copil sănătos), după naștere (depresie postpartum) sau chiar mai târziu, când copilul este deja mai mare și merge, de exemplu, la școală (de exemplu, depresie din cauza stereotipiei - școală, serviciu, activități, teme, foarte puțin timp pentru sine).

Despre depresie ar trebui să vorbim, cu partenerul, cu o prietenă, cu părinții și să cerem ajutor înainte să aibă un impact foarte negativ asupra îngrijirii copiilor și a întregii gospodării, inclusiv asupra mamei.

Dacă mama a suferit de depresie încă dinainte de sarcină, atunci în maternitate acestea se pot adânci și mai mult și pot provoca și mai multe probleme.

Nu există niciun medicament pentru depresie, este nevoie în principal de timp și de mult sprijin din partea celor din jur.

La câteva zile după naștere, la mamă poate apărea baby blues-ul postpartum. Este, să zicem, o formă mai ușoară de disconfort, pe care o trăiește aproape orice mamă după naștere. Sunt acele zile în care este mai plângăcioasă, foarte obosită, poate avea probleme cu somnul, își schimbă continuu starea de spirit, totul este brusc altfel și nu este ușor să se adapteze la noul rol de mamă.

O manifestare mai profundă este apoi depresia postpartum (până la psihoză postpartum/lactațională). Declanșatorul depresiei poate fi o naștere grea și lungă, nașterea prin cezariană (mama are sentimentul de eșec, că nu a reușit să nască vaginal copilul), dificultăți în alăptare etc. Este bine ca depresia să fie diagnosticată la timp, pentru a nu ajunge la probleme mai grave. Femeia poate avea sentimente de neputință, inferioritate, anxietate, atacuri de panică, gânduri despre moartea ei sau a copilului, crede că bebelușul nu este al ei, are schimbări de dispoziție, iar în caz de psihoză, chiar halucinații. Depresia postpartum afectează una din cinci femei după naștere și se poate adânci, de exemplu, din cauza lipsei de înțelegere a medicilor din maternitate (sentimentul că femeia a eșuat ca mamă, că nu reușește să-și alăpteze copilul), a lipsei de înțelegere în familie (ipohondră și leneșă, nu se poate ocupa de gospodărie și de copil). Nu este o excepție faptul că și tații pot suferi de depresie postpartum după nașterea copilului lor.

Sprijinul și grija față de sine sunt foarte importante

La cine să apelezi

Pentru ca femeia să nu ajungă la limită și să nu vrea să-și ia viața sau, eventual, viața copilului ei, este foarte important să vorbească despre problemele sale. Se poate adresa familiei sau prietenelor sale ori dolei postpartum, consilierului în alăptare sau moașei comunitare. Aceste persoane nu vindecă depresia, însă mama le poate spune ce o apasă, se poate destăinui, iar ele o vor îndruma apoi către specialiștii potriviți. 

• Organizația Úsměv mámy - ajută încă din timpul sarcinii și apoi după naștere în caz de depresii postpartum, anxietăți și psihoze.
• În prezent este posibil să faci un screening, care arată care este probabilitatea ca la o femeie să apară sau nu depresia postpartum.
• Proiectul Perinatal - la fel ca organizația Úsměv mámy, ajută femeile în maternitate cu anxietățile și depresiile lor.

Cum să ai grijă de tine

În primul rând, femeia nu ar trebui să uite de sine și ar trebui să se pună pe primul loc înaintea tuturor celorlalți, pentru că atunci când mama este mulțumită, acest lucru se reflectă și în tot restul. Ce poate face o femeie pentru ea însăși:

• să nu fie singură cu toate și să vorbească despre ceea ce o apasă - să ceară ajutor cu copiii (să fie duși/ purtați, ca mama să se poată odihni, să recupereze somnul pierdut peste noapte), ajutor în gospodărie (să se gătească, să se facă curat);
• să aibă timp pentru ea - să iasă cu o prietenă la o cafea, cu soțul la film, să meargă la plimbare, într-o excursie, la coafor;
• să meargă la cercuri de femei - sprijin mare pentru femeile în maternitate;
• izolarea socială adâncește mai degrabă depresia, așa că este bine să ieși la o poveste cu cineva, să înscrii copilul la vreun curs, de exemplu baie în cadă pentru bebeluși, înot pentru sugari, exerciții cu bebelușii sau să te înscrii tu la un curs în care pot participa și copii (dans în eșarfe, sală sau antrenament de circuit cu copii ori cu posibilitate de supraveghere);
• să nu se compare cu celelalte mame, mai ales să nu creadă tot ce vede pe rețelele sociale, pentru că realitatea este adesea cu totul alta și nu totul este atât de roz cum pare;
• să proceseze trauma nașterii, dacă a apărut vreuna;
• să meargă la terapie cuantică sau terapie craniosacrală - ajută la eliminarea blocajelor atât din corp, cât și din suflet;
• să încerce să-și încarce bateriile chiar și prin lucruri mici - stat la soare, mâncare bună, ascultarea muzicii, lucrul de mână, sport, o excursie, duș rece etc.

Maternitatea aduce cu ea momente frumoase, dar și zile dificile, de aceea fii blândă cu tine și permite-ți să primești ajutor de la ceilalți. Iar dacă nu ți-l oferă, cere-l tu. De multe ori ceilalți nu vor să se impună și așteaptă să le ceri singură ajutorul. 

Fii bună cu tine, ai grijă de tine și prețuiește-te, pentru că o mamă fericită înseamnă o familie fericită.